Magneziul este un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului, contribuind la reducerea oboselii și a extenuării și la funcționarea normală a sistemului nervos. În ritmul alert al vieții de zi cu zi, asigurarea unui aport adecvat de magneziu poate face diferența între o stare de epuizare constantă și un organism echilibrat și plin de vitalitate.
Magneziul bisglicinat și sistemul nervos: cum contribuie acest mineral?
Ritmul alert de zi cu zi solicită intens organismul, iar rezervele de magneziu se pot epuiza mai rapid în perioadele solicitante, ceea ce poate accentua senzația de oboseală. Magneziul bisglicinat contribuie la:
- Funcționarea normală a sistemului nervos - magneziul este unul dintre mineralele implicate în transmiterea normală a impulsurilor nervoase, motiv pentru care se numără printre nutrienții relevanți în perioadele solicitante.
- Reducerea oboselii și a extenuării - un aport adecvat de magneziu susține organismul atunci când resursele sunt solicitate constant, ajutând la menținerea unui nivel normal de energie pe parcursul zilei.
La nivel molecular, magneziul acționează ca un „regulator natural” al excitabilității neuronale: blochează canalul de calciu al receptorului NMDA, unul dintre principalii receptori implicați în transmiterea semnalelor excitatorii din sistemul nervos.2 Acest mecanism explică de ce magneziul este considerat relevant pentru funcționarea normală a sistemului nervos, nu pentru că „liniștește” direct, ci pentru rolul său structural în modul în care neuronii comunică între ei.
Ce investighează cercetarea, dincolo de mențiunile de sănătate autorizate
Legătura dintre magneziu și stres este un subiect activ de cercetare, deși nu este (încă) o mențiune de sănătate autorizată oficial la nivel UE. O trecere în revistă din 2020 descrie un „cerc vicios” posibil: stresul poate crește pierderile de magneziu din organism, iar un nivel scăzut de magneziu ar putea, la rândul lui, crește vulnerabilitatea organismului la stres.3 Studiile citate în literatură arată că magneziul este implicat în reglarea răspunsului fiziologic la stres, iar persoanele cu niveluri scăzute de magneziu raportează mai frecvent stres psihologic în studiile observaționale.3
Important: aceasta rămâne o direcție de cercetare și nu reprezintă o mențiune de sănătate autorizată pentru reducerea stresului. În acest articol ne concentrăm asupra contribuției magneziului la reducerea oboselii și a extenuării și la funcționarea normală a sistemului nervos. Magneziul are și alte mențiuni de sănătate autorizate în Uniunea Europeană, inclusiv contribuția la metabolismul energetic normal.
Magneziul bisglicinat și combaterea oboselii
Magneziul bisglicinat este relevant pentru menținerea unui nivel optim de energie, tocmai datorită contribuției sale autorizate la reducerea oboselii și a extenuării. Acesta este implicat în producția de ATP (adenozin trifosfat), sursa principală de energie a celulelor. De fapt, magneziul este necesar la nivel molecular pentru ca ATP să fie stabil și utilizabil de către celule - majoritatea moleculelor de ATP din organism circulă legate de un ion de magneziu (complexul Mg-ATP), nu în formă liberă.1 Practic, fără un aport suficient de magneziu, mecanismul celular de producere a energiei nu funcționează la parametri normali.
Magneziul contribuie la:
- reducerea oboselii și a extenuării;
- metabolismul energetic normal;
- funcționarea normală a sistemului nervos.
De ce este atât de frecvent aportul insuficient de magneziu?
Deși magneziul se găsește într-o gamă largă de alimente, o parte semnificativă a populației nu atinge necesarul zilnic. Cauzele sunt mai degrabă structurale decât individuale: conținutul de magneziu din fructe și legume a scăzut cu aproximativ 20–30% în ultimii 60 de ani, parțial din cauza practicilor agricole moderne și a solurilor tot mai sărăcite în minerale.1 În plus, procesarea alimentelor elimină o proporție mare din magneziul natural - se estimează că 80–90% din magneziul unui aliment se pierde în procesele de rafinare (de exemplu, la trecerea de la cereale integrale la făină albă).1
Combinația dintre soluri mai sărace, alimentație bazată pe produse rafinate și un stil de viață solicitant explică de ce un aport insuficient de magneziu este mai degrabă regula decât excepția în dietele moderne, nu neapărat un semn că cineva „mănâncă greșit”.
Cât magneziu are nevoie organismul, de fapt?
EFSA a stabilit valori de referință pentru aportul adecvat de magneziu: aproximativ 350 mg/zi pentru bărbații adulți și 300 mg/zi pentru femeile adulte, provenit din alimentație.7 Aceste cifre includ tot magneziul din dietă, nu doar din suplimente - un motiv în plus pentru care combinația aliment + supliment, nu supliment în locul alimentației, este abordarea recomandată.
Pentru magneziul provenit din suplimente, evaluarea siguranței este distinctă de aportul alimentar. SCF/EFSA a stabilit un nivel superior tolerabil de 250 mg/zi pentru magneziul provenit din anumite surse suplimentare, valoare stabilită în principal pe baza riscului de efecte gastrointestinale. Acest prag nu include magneziul prezent în mod natural în alimente și nu reprezintă o doză zilnică recomandată.
De ce forma contează: magneziu bisglicinat vs. alte forme
Nu toate formele de magneziu se comportă la fel în organism. Bisglicinatul este o formă chelată, magneziul este legat de doi ioni de glicină, un aminoacid, spre deosebire de formele anorganice precum oxidul de magneziu, care eliberează magneziul liber în tubul digestiv.
Un studiu clinic controlat, realizat pe pacienți cu rezecție ileală (o afecțiune care limitează sever absorbția intestinală), a comparat direct bisglicinatul de magneziu cu oxidul de magneziu.4 La nivelul întregului grup, absorbția nu a fost semnificativ diferită între cele două forme, dar la pacienții cu cea mai afectată capacitate de absorbție, bisglicinatul a fost absorbit aproape dublu față de oxid (23,5% față de 11,8%), iar toleranța digestivă a fost mai bună la toți participanții, indiferent de forma testată.4 Concluzia autorilor: o parte din magneziul bisglicinat pare să fie absorbită direct, ca dipeptidă intactă, printr-o cale de transport diferită de cea a magneziului liber.
Practic, diferența cea mai constantă și susținută de literatură nu este neapărat „absorbție dramatic mai mare” pentru toată lumea, ci toleranța digestivă - bisglicinatul este mult mai puțin asociat cu efectul laxativ care apare frecvent la dozele mai mari de oxid de magneziu. Dacă vrei o comparație mai largă între toate formele de magneziu disponibile (citrat, malat, L-treonat), inclusiv pentru ce context e potrivită fiecare, am detaliat separat într-un ghid practic.
Magneziul și interacțiunile cu alte substanțe
Un aspect mai puțin discutat, dar relevant pentru cine ia deja tratamente pe termen lung, este că anumite medicamente pot reduce nivelul de magneziu din organism sau pot interfera cu absorbția lui. O analiză de specialitate din 2019 arată că diureticele și inhibitorii de pompă de protoni (folosiți frecvent pentru reflux gastroesofagian sau ulcer) se numără printre cele mai documentate cauze medicamentoase de scădere a magneziului.8
Mecanismul e diferit pentru fiecare clasă: diureticele cresc eliminarea de magneziu prin urină, în timp ce inhibitorii de pompă de protoni reduc aciditatea gastrică necesară pentru absorbția optimă a magneziului la nivel intestinal.8 Persoanele care urmează tratamente cronice cu aceste clase de medicamente ar putea avea un necesar de magneziu mai mare decât media, dar orice ajustare de supliment în acest context ar trebui discutată cu medicul curant, nu decisă independent.
Magneziul și efortul fizic: unde intervine „extenuarea”
Claim-ul autorizat oficial vorbește despre „reducerea oboselii și a extenuării”, iar extenuarea fizică, cea resimțită după efort intens, are o bază de cercetare interesantă. O analiză sistematică din 2024, care a trecut în revistă studiile pe această temă, a constatat că persoanele active fizic ar putea avea un necesar de magneziu cu 10–20% mai mare decât persoanele sedentare, din cauza pierderilor prin transpirație și a solicitării musculare crescute.10
Aceeași analiză a găsit dovezi pentru un beneficiu asupra durerii musculare post-efort și a percepției de recuperare, mai ales la persoanele cu niveluri de magneziu la limita inferioară a normalului, dar rezultatele privind performanța sportivă propriu-zisă (viteză, forță maximă) rămân neconcludente în literatură, cu studii care arată efecte și studii care nu găsesc nicio diferență.10 Pe scurt: dovezile susțin mai degrabă rolul magneziului în recuperare și în gestionarea oboselii musculare, decât o promisiune de performanță sportivă crescută.
Cum să asiguri un aport optim de magneziu?
Pentru a beneficia de aportul de magneziu, este important să incluzi acest mineral în alimentația zilnică sau să suplimentezi acolo unde este necesar. Surse naturale de magneziu includ:
- Nuci și semințe (migdale, semințe de dovleac sau de chia, caju)
- Legume cu frunze verzi (spanac, kale)
- Ciocolată neagră
- Pește gras (somon, macrou)
- Leguminoase (linte, năut, fasole)
- Fructe (banane, avocado, afine, smochine)
Pentru context, iată aproximativ cât magneziu conțin câteva dintre aceste surse, la 100 g de produs, conform bazei de date USDA FoodData Central9 (valorile pot varia în funcție de soi, sol și mod de preparare):
- Semințe de dovleac, prăjite - aproximativ 550 mg/100 g
- Ciocolată neagră (70–85% cacao) - aproximativ 228 mg/100 g
- Migdale, prăjite - aproximativ 270–280 mg/100 g
- Caju, prăjite - aproximativ 260–290 mg/100 g
- Spanac, gătit - variază semnificativ în funcție de sursă, dar se situează în general între 40–90 mg/100 g
Pentru comparație, Magneziu Bisglicinat Premium Boost4Life furnizează 110 mg de magneziu ionic per capsulă. Conform etichetei produsului, modul de utilizare pentru adulți este de 1–3 capsule pe zi sau conform recomandării specialistului. Doza zilnică recomandată nu trebuie depășită.
Suplimentele cu magneziu pot reprezenta o modalitate practică de completare a aportului alimentar atunci când este necesar. Magneziul Bisglicinat Premium Boost4Life este un supliment alimentar fabricat în Germania. Fiecare capsulă conține 815 mg de magneziu bisglicinat, din care 110 mg reprezintă magneziu ionic. Produsul este vegan, fără gluten și fără lactoză. Magneziul contribuie la reducerea oboselii și a extenuării, la metabolismul energetic normal și la funcționarea normală a sistemului nervos.
Magneziul bisglicinat joacă un rol în reducerea oboselii și a extenuării și în susținerea funcționării normale a sistemului nervos, două funcții relevante mai ales în perioadele solicitante. Indiferent dacă alegi să-l obții din alimentație sau prin suplimente, asigurarea unui aport adecvat de magneziu poate contribui la menținerea unui echilibru zilnic.
Dacă nu ești sigur dacă resimți efectiv un deficit de magneziu, există câteva semnale destul de specifice pe care corpul le transmite când aportul e insuficient - un unghi diferit față de ce am discutat aici, axat pe formă și produs.
FAQ
Ce beneficii pentru magneziu sunt autorizate oficial în Uniunea Europeană?
Magneziul are mai multe mențiuni de sănătate autorizate în Uniunea Europeană. Printre acestea se numără contribuția la reducerea oboselii și a extenuării, metabolismul energetic normal, funcționarea normală a sistemului nervos și muscular, echilibrul electrolitic, sinteza normală a proteinelor, menținerea sănătății psihice, a sistemului osos și a dinților, precum și participarea la procesul de diviziune celulară. Aceste mențiuni pot fi utilizate atunci când produsul îndeplinește condițiile prevăzute pentru a fi cel puțin o sursă de magneziu.
De ce nu spuneți că magneziul reduce stresul, dacă multă lume simte asta?
Pentru că, la nivel de reglementare UE, acest efect nu este confirmat suficient pentru a fi o mențiune de sănătate autorizată, spre deosebire de oboseală și sistemul nervos, unde dovezile au trecut evaluarea EFSA. Nu înseamnă că legătura dintre magneziu și starea de bine nu există, ci că nu putem prezenta acest efect specific ca beneficiu garantat.
Cât magneziu pot lua pe zi dintr-un supliment?
Limita EFSA pentru magneziul suplimentar (adăugat separat de aportul din alimentație) este de 250 mg/zi. Cantitatea din alimente nu se supune acestei limite, fiind considerată sigură la orice nivel rezultat dintr-o dietă echilibrată.
De ce magneziul bisglicinat, și nu altă formă?
Bisglicinatul este o formă chelată, magneziul este legat de glicină, un aminoacid, ceea ce îi conferă, de regulă, o toleranță digestivă mai bună comparativ cu formele anorganice precum oxidul de magneziu, adesea asociat cu efect laxativ la doze mai mari.4
Referințe
¹ de Baaij JHF, Hoenderop JGJ, Bindels RJM. Magnesium in Man: Implications for Health and Disease. Physiological Reviews. 2015;95(1):1–46. doi:10.1152/physrev.00012.2014
² Kirkland AE, Sarlo GL, Holton KF. The Role of Magnesium in Neurological Disorders. Nutrients. 2018;10(6):730. doi:10.3390/nu10060730
³ Pickering G, Mazur A, Trousselard M, Bienkowski P, Yaltsewa N, Amessou M, Noah L, Pouteau E. Magnesium Status and Stress: The Vicious Circle Concept Revisited. Nutrients. 2020;12(12):3672. doi:10.3390/nu12123672
⁴ Schuette SA, Lashner BA, Janghorbani M. Bioavailability of Magnesium Diglycinate vs Magnesium Oxide in Patients with Ileal Resection. JPEN Journal of Parenteral and Enteral Nutrition. 1994;18(5):430–435. doi:10.1177/0148607194018005430
⁵ EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to magnesium. EFSA Journal. 2010;8(10):1807. doi:10.2903/j.efsa.2010.1807
⁶ Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, aplicabile alimentelor.
⁷ EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Scientific Opinion on Dietary Reference Values for magnesium. EFSA Journal. 2015;13(7):4186. doi:10.2903/j.efsa.2015.4186
⁸ Gröber U. Magnesium and Drugs. International Journal of Molecular Sciences. 2019;20(9):2094. doi:10.3390/ijms20092094
⁹ USDA FoodData Central, U.S. Department of Agriculture — bază de date publică de compoziție nutrițională a alimentelor. https://fdc.nal.usda.gov
¹⁰ Tarsitano MG, Quinzi F, Folino K, Greco F, Oranges FP, Cerulli C, Emerenziani GP. Effects of Magnesium Supplementation on Muscle Soreness in Different Type of Physical Activities: A Systematic Review. Journal of Translational Medicine. 2024;22:629. doi:10.1186/s12967-024-05434-x
Informațiile prezentate în acest articol au scop exclusiv informativ și educativ și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul medical de specialitate. Suplimentele alimentare menționate nu sunt medicamente și nu au rolul de a diagnostica, trata, vindeca sau preveni vreo boală. Efectele acestora pot varia de la o persoană la alta, în funcție de organism și de stilul de viață.
Înainte de a începe administrarea oricărui supliment alimentar, este recomandat să consultați un medic sau un specialist, mai ales dacă aveți afecțiuni medicale, urmați un tratament, sunteți însărcinată sau alăptați.
Autorii și administratorii site-ului nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele efecte rezultate din utilizarea informațiilor prezentate sau din administrarea necorespunzătoare a suplimentelor alimentare.












